Institutul de arheologie Iasi
Istoricul institutiei

Activitatea de cercetare

Colectivul

Manifestari stiintifice. Publicatii

Repere cronologice

Contact

Noutati

Activitatea de cercetare

English version

In perioada de dupa 1953, Institutul de Istorie si Arheologie “A.D. Xenopol” din Iasi a devenit, indeosebi in domeniul arheologiei, centrul cercetarilor de specialitate, nucleul de activitate a specialistilor din Iasi, de la Facultate si Muzeu. Initierea publicatiei Arheologia Moldovei in 1961, fondator fiind prof. M. Petrescu-Dimbovita, a creat posibilitatea tiparirii rezultatelor cercetarilor proprii, dar si ale colegilor din intreaga tara. In cadrul Sectiei de Istorie Veche si Arheologie s-au initiat adevarate programe de cercetari arheologice pe marile santiere de sapaturi sistematice, conduse de C.S. Nicolaescu-Plopsor, I. Nestor, Vl. Dumitrescu si M. Petrescu-Dimbovita, intre care, acelea de pe Valea Jijiei, de la Suceava sau de pe terasele Bistritei (zona Ceahlau), ca si sapaturile in marile statiuni cucuteniene de la Habasesti, jud. Iasi si Trusesti, jud. Botosani. Atribuirea Premiului de Stat, in 1951 si 1954, pentru participarea la sapaturile de la Habasesti si colaborarea la realizarea monografiei statiunii, a insemnat prima recunoastere la nivel national a prestigiului scolii arheologice iesene, creatie a profesorului M. Petrescu-Dimbovita. Devenit director al Institutului, prof. M. Petrescu-Dimbovita a impus tuturor colaboratorilor, ca o necesitate de prima importanta, ideea de modernizare si diversificare a cercetarilor arheologice, sprijinind cu generozitate si perseverenta orice initiativa in domeniul investigatiilor multidisciplinare, al colaborarilor internationale. Aceasta este si etapa primelor recunoasteri internationale, prin cooptarea unor membri ai Institutului in Consiliul Permanent al Uniunii Internationale de Stiinte Pre- si Protoistorice (M. Petrescu-Dimbovita), in Consiliul Permanent al Uniunii Internationale de Arheologie Slava (D.Gh. Teodor), ori ca membru titular al Institutului italian de Pre- si Protoistorie de la Torino (M. Petrescu-Dimbovita). In aceeasi perioada M. Petrescu-Dimbovita a colaborat la Tratatul de Istorie a Romaniei (editia 1960) si la Compendiul de Istoria Romaniei, pentru strainatate. Prin cooperarea cu specialistii de la muzeele judetene din Moldova si de la Institutul de Arheologie din Bucuresti, s-au initiat cercetari de specialitate, unele cu caracter interdisciplinar, in mari statiuni preistorice, din perioada geto-dacica, din epoca formarii poporului roman, evul mediu, urmarindu-se problematica satului si a orasului medieval la est de Carpati. Rezultatele cercetarilor au fost valorificate in Arheologia Moldovei, in publicatiile muzeelor judetene, in periodicele celorlalte institute ale Academiei Romane, ori in volumele congreselor internationale de arheologie pre- si protoistorie, la care sunt invitati tot mai multi specialisti ieseni. La interventia directorului Institutului, s-a creat posibilitatea obtinerii unor burse Humboldt (I. Ionita) si DAAD (V. Spinei). Perioada de pana la 1990 este si cea a valorificarii, prin volume de amploare, a cercetarilor de teren, a sapaturilor sistematice, efectuate pe intregul teritoriu est-carpatic, prin numeroase sinteze ale unor culturi arheologice si perioade istorice. Intre altele, in aceasta perioada s-au valorificat cercetarile laborioase aferente asa-numitului “Mileniu intunecat”, asupra caruia informatiile scrise sunt putin numeroase si neconcludente. Referitor la secventa cronologica amintita, au fost elaborate mai multe studii si volume, de catre D. Gh. Teodor, S. Sanie, I. Ionita, V. Spinei. Valorificarea stiintifica a rezultatelor cercetarilor arheologice de teren a fost posibila si prin faptul ca in Institut au functionat, in conditii multumitoare, laboratorul de restaurare-conservare si cabinetele foto si de desen.

Dandu-se curs demersurilor unor cercetatori ieseni, sustinute de acad. D.M. Pippidi, presedintele Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie a Academiei Romane, la 3 martie 1990 s-a promulgat Decretul-Lege semnat de primul-ministru Petre Roman, prin care Sectia de Arheologie a Institutului de Istorie si Arheologie “A. D. Xenopol” a devenit INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE, sub egida Filialei Iasi a Academiei Romane. Mai precizam faptul ca, intre 1967-1989, director al Institutului de Istorie si Arheologie “A.D. Xenopol” din Iasi a fost profesorul M. Petrescu-Dimbovita; intre 1990-2003, director al Institutului de Arheologie a fost profesorul D. Gh. Teodor, iar din decembrie 2003, director al Institutului este profesorul V. Spinei, membru corespondent al Academiei Romane.

Prin activitatea specialistilor Institutului, de la infiintarea sa si pana in prezent, s-a abordat o tematica bazata pe necesitatea cunoasterii spatiului carpato-dunarean-pontic si nistrean din Paleolitic si pana in epoca medievala: Geo-cronologia Paleoliticului superior in spatiul dintre Nistru si Tisa; Complexul cultural Cucuteni-Ariusd-Tripolie; Epoca bronzului si prima epoca a fierului in regiunile extracarpatice ale Romaniei; Civilizatia traco-geto-dacica din zonele carpato-nistreene, inclusiv contactele populatiei geto-dacice cu civilizatia greaca; Spiritualitatea geto-dacica; Civilizatia romana la est de Carpati si romanitatea; Dacii liberi din spatiul est-carpatic si romanitatea; Autohtoni si migratori la nordul Dunarii de Jos; Romanitatea nord-dunareana si Bizantul in secolele IV-XI; Etnogeneza romaneasca si geneza orasului medieval in Europa est-centrala; Satul medieval la est de Carpati, la care se adauga importante teme din domeniul stiintelor conexe arheologiei: numismatica, paleobotanica, arta si religii etc. Pe baza sapaturilor sistematice din numeroase statiuni arheologice, situate in spatiul carpato-nistrean si nord-vest-pontic (pe teritoriul Moldovei si al Dobrogei): Mitoc, Hudum si Stefanesti (jud. Botosani); Suceava, Baia, Siret (jud. Suceava); Iasi, Baiceni, Cotnari, Harlau, Scanteia, Raducaneni, Satu Nou, Pocreaca, Mosna (jud. Iasi); Poienesti, Barlad, Oltenesti, Barlalesti (jud. Vaslui); Bornis, Dragomiresti, Vanatori, Tarzia, Nemtisor (jud. Neamt); Poduri (jud. Bacau); Tecuci, Poiana, Barbosi (jud. Galati); Candesti (jud. Vrancea); Adamclisi, Harsova, Dumbraveni, Slava Rusa, Oltina, in Dobrogea; Cosauti, Butuceni, Hansca, Orheiul Vechi, in Basarabia (Republica Moldova); Olbia si Cetatea Alba, in Republica Ucraina, s-au adus contributii deosebit de importante la intreaga problematica a preistoriei si istoriei spatiului geografic luat in consideratie. Prin intermediul unor burse de studii (Humboldt, DAAD, Fulbright, DAI, CNRS) si a schimburilor interacademice, specialistii Institutului au efectuat stagii de documentare-cercetare in Germania, Franta, Belgia, Polonia, Italia, Norvegia, Ungaria, USA, Israel, Ucraina, Cehia, Marea Britanie, Austria, Suedia, Bulgaria, Slovenia. S-au stabilit acorduri de colaborare stiintifica internationala, inclusiv prin granturi, unele pe termen lung, intre cercetatorii Institutului si specialisti de la Institutul de Arheologie al Academiei de Stiinte si Facultatea de Istorie a Universitatii de Stat din Chisinau (Republica Moldova), Institutele de Arheologie din Kiev si Odessa (Republica Ucraina), Institutul Regal de Stiintele Naturii din Bruxelles si Universitatea din Liege (Belgia), Universitatea din Lille (Franta), Institutele de Arheologie din Berlin, Saarbrücken, Frankfurt am Main, Freiburg im Breisgau (Germania), Universitatea din Tel Aviv (Israel), British Academy.

Specialistii Institutului au participat cu comunicari stiintifice la toate congresele organizate in cadrul Uniunii Internationale de Stiinte Preistorice si Protoistorice (Praga, Belgrad, Nice, Mexico City, Londra-Southampton, Bratislava, Mainz, Forli, Liege), la alte manifestari stiintifice internationale, cu tematica proprie: Congresul mondial de Stiinte istorice, Stuttgart, 1986; al XVIII-lea Congres International de Bizantinologie, Moscova, 1991; al VI-lea Congres International de Arheologie slava, Novgorod, 1996; al VII-lea Congres International de Tracologie, Mangalia, 1996; al XVIII-lea Congres International al frontierelor romane, Zalau, 1997; al XIII-lea Congres International de Numismatica, Berlin, 1997, la numeroase simpozioane si colocvii privind istoria veche si medievala timpurie, la Berlin, Heidelberg, Bonn, Frankfurt am Main, Roma, Cosenza, Milano, Oslo, Paris, Montignac, Bordeaux, Lyon, Carcassonne, Tel Aviv, Istanbul, Atena, Thessaloniki, Varsovia, Cracovia, Nitra, Budapesta, Miskolc, Sofia, Praga, Plovdiv, Ljubliana, Trento, Siena, Ravello, Leiden, Treignes, Chisinau, Cernauti, Odessa, Konotop, Kiev, Moscova, New York, Rzeszow, etc.

(V. Chirica)